Contractele de achizitii publice

                            Arhiva

Programul achizitiilor publice pe anul 2008
Programul achizitiilor publice pe anul 2009
                                         Raport achizitii 2009

                       Achizitii 2010

Programul achizitiilor publice pe anul 2010

                Achizitii in desfasurare

Reabilitare strada Noua  

Furnizare produse lactate 

 

ORDONANTA DE URGENTA nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcþia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziþie publica.

 

Achizitiile publice - definitie

Achizitiile publice reprezintã suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a prioritãtilor, organizare, publicitate Si de proceduri, în vederea realizãrii de cumpãrãri de cãtre organizatiile care sunt finantate total sau partial de bugete publice (europene, nationale centrale sau locale, donori internationali).

 

Achizitiile publice – perspectiva europeanã

Dimensiunea acestui sector economic este estimatã de cãtre Comisia Europeanã la 16,5% din PIB-ul UE. Armonizarea procedurilor de achizitii publice la nivelul Uniunii Europene este un deziderat important al pietei comune europene.

Legislatia europeanã a încurajat Si încurajeazã concurenta între firme prin utilizarea de proceduri de selectie transparente. De asemenea, legislatia europeanã contine prevederi de actiune coercitivã împotriva autoritãtilor contractante care nu-Si îndeplinesc obligatiile.

Directivele europene (17/2004/CE Si 18/2004/CE împreunã cu directivele 1989/65/CEE Si 92/13/CEE) sunt periodic revizuite în scopul simplificãrii cadrului legislativ existente Si pentru stimularea utilizãrii procedurilor electronice.

La nivel international, Achizitiile Publice sunt exceptate de la regulile de bazã ale Organizatiei Comertului International (WTO). În completarea documentelor EU, 12 tãri au semnat Si acordul WTO asupra procedurilor de achizitii guvernamentale.

Achizitiile publice – perspectiva autoritãtilor contractante

Autoritãtile contractante încearcã sã se asigure cã prin procesul de achizitii publice se consumã efectiv, eficient, în mod etic, echidistant Si transparent fondurile publice alocare autoritãtii respective în decursul unei perioade.

În acest sens, cadrul legislativ european (implicit cel românesc) pentru achizitiile publice enuntã 7 principii:

1. nediscriminarea
2. tratamentul egal
3. recunoaSterea reciprocã
4. transparenta
5. proportionalitatea
6. eficienta folosirii fondurilor publice
7. asumarea rãspunderii

Aceste principii reprezintã baza directivelor Uniunii Europene Si cadrul în care s-a dezvoltat legea achizitiilor publice din România (OG 34 / 2006). Legea nu acoperã toate aspectele ce pot apãrea în activitatea de achizitii publice Si anumite aspecte ipotetice sunt greu de reglementat. Atunci când o autoritate contractantã nu regãseSte în lege aspectul cu care ea se confruntã în viata realã, poate face recurs la principii. Dacã nici unul din aceste 7 principii nu este încãlcat, atunci, actiunile întreprinse de autoritatea contractantã sunt corecte.

Nediscriminarea

Asigurarea conditiilor pentru concurenta realã, indiferent de nationalitate. Respectarea principiului nediscriminãrii înseamnã cã toate firmele trebuie sã aibã Sansa de a depune oferte Si de a obtine contractul de achizitie publicã. Regulile dupã care se desfãSoarã procedura sunt stabilite de la bun început Si nu mai pot fi schimbate.

Tratamentul egal

Respectarea acestui principiu înseamnã stabilirea de reguli, cerinte Si criterii identice pentru toti operatorii economici. Acest lucru înseamnã evitarea de contacte preferentiale, criterii de selectie care sã avantajeze unele firme Si sã dezavantajeze pe altele.

RecunoaStere reciprocã

Respectarea acestui principiu înseamnã acceptarea tuturor produselor, serviciilor Si lucrãrilor oferite în mod legal pe piata Uniunii. Înseamnã, de asemenea, acceptarea oricãror certificate Si calificãri profesionale emise în orice stat membru al Uniunii.

Transparenta

Acest principiu înseamnã punerea, de cãtre autoritatea contractantã, la dispozitia tuturor a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publicã. În slujba acestui principiu s-a pus Sistemul Electronic de Achizitii Publice, SEAP.

Proportionalitatea

Respectarea principiului proportionalitãtii înseamnã asigurarea corelatiei între necesitate, obiectul contractului Si cerintele solicitate. Cu alte cuvinte, fiecãrei achizitii trebuie sã i se dea importanta cuvenitã atunci când se stabilesc cerintele. Autoritatea contractantã se va asigura cã ofertantul are capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârSit, dar nu va pune conditii împovãrãtoare, excesive, care ar duce la eliminarea eventualilor ofertanti.

Eficienta folosirii fondurilor publice

Acest principiu înseamnã folosirea sistemului de concurentã liberã Si al criteriilor economice pentru atribuirea contractelor de achizitii. Înseamnã obtinerea unui raport optim între calitate Si pret, obtinerea de valoare pentru banii investiti.

Asumarea rãspunderii

Conform acestui principiu trebuie sã existe o determinare clarã a sarcinilor Si responsabilitãtilor persoanelor implicate în procesul de achizitie publicã.

Etica în cadrul procesului de achizitii publice

Elementele de etica încep încã din momentul derulãrii procesului de achizitii publice.

Legea are o serie de prevederi care duc la realizarea unui comportament etic în cadrul procesului de achizitii publice, pornind de la interziceri considerate normale (nu au voie sã fie ofertanti firmele care au fost implicate în realizarea caietului de sarcini) pânã la a reglementa relatiile de muncã dintre firme Si angajati (nu pot fi angajati de ofertant evaluatorii, cel putin 12 luni de la încheierea contractului respectiv).

Legea reglementeazã conceptele de „impartialitate” Si „confidentialitate” ale comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul autoritãtilor contractante, stabileSte relatiile de afaceri ce trebuie sã fie evitate între membrii comisiei Si ofertanti (membrii comisiei nu trebuie sã fi avut în ultimii trei ani contracte de muncã sau de colaborare cu ofertantii, sã nu detinã actiuni sau pãrti sociale la firmele ofertante, etc.)

Achizitii publice – perspectiva ofertantilor

Ofertantii doresc o simplificare a procedurilor de achizitii publice. Pentru diversele vânzãri pe care trebuie sã le facã autoritãtilor contractante, ofertantii trebuie sã completeze o serie de documente, nu întotdeauna familiare. De asemenea, aceastã muncã de completare a ofertei (în general muncã migãloasã Si care cere atentie Si timp) se poate termina cu un eSec, din punctul de vedere al acceptantei autoritãtii contractante.

În afarã de acest element, legea permite ca diverse proceduri de achizitii publice sã se desfãSoare folosind Sistemul Electronic de Achizitii Publice, SEAP. Acest lucru înseamnã cã SEAP trebuie sã fie folosit de ambele pãrti implicate în procedura de achizitii publice, autoritãtile contractante Si ofertantii, ceea ce înseamnã cã ofertantii trebuie sã învete (în acelaSi timp cu autoritãtile contractante), trebuie sã-Si creeze competente în a folosi SEAP.

Sistemul Electronic de Achizitii Publice, SEAP

SEAP este o platformã electronicã care asigurã transparenta procesului Si procedurilor de achizitii publice. Conform legii, toate autoritãtile contractate sunt obligate sã se înscrie în SEAP Si sã publice anunturile de intentie, participare Si atribuire pentru procedurile proprii. Acest lucru înseamnã cã o autoritate contractantã care nu are un calculator cu internet este deja în afara legii.

Legea va veni în continuare cu diverse obligatii pentru autoritãtile contractante, obligatii care vor împinge cât mai mult procedurile de achizitii publice cãtre modalitãtile electronice. Acest lucru înseamnã cã autoritãtile contractante vor avea nevoie de o instruire permanentã pentru a Sti sã foloseascã SEAP, atât în ceea ce priveSte elementele de bazã ale sistemului (înscriere, publicare anunturi), dar Si elementele de finete, cum ar fi publicarea documentatiei în SEAP, realizarea de licitatii cu componentã electronicã, realizarea de cumpãrãri directe sau proceduri de cereri de ofertã exclusiv online (elemente care duc la scurtarea semnificativã a perioadelor alocate procedurii, ceea ce duce la economie de timp, Si, în acelaSi timp, la obtinerea unor oferte Si preturi corecte din punctul de vedere al ambelor pãrti).

Acest lucru implicã o urmãrire atentã a SEAP din partea ofertantilor, Si de privire a SEAP ca un fel de tarabã electronicã pe care ei îSi pot pune produsele în atentia autoritãtilor contractante. Evident, pentru a putea face acest lucru, ofertantii au Si ei nevoie de o instruire permanentã pentru a Sti cum sã foloseascã SEAP pentru a vinde economic Si eficient autoritãtilor contractante.

Arbitrii pietei de achizitii publice

Piata de achizitii publice, aSa cum am arãtat mai sus, are o serie de reglementãri specifice, pentru cã este vorba despre banii publici. Initiatorul principal al acestor reglementãri este Autoritatea Nationalã pentru Reglementarea Si Monitorizarea Achizitiilor Publice, ANRMAP, institutie desprinsã din cadrul Ministerului Finantelor Publice Si care supravegheazã, la nivel national piata de achizitii publice. ANRMAP elaboreazã, promoveazã Si implementeazã politica în domeniul achizitiilor publice.

Verificarea aspectelor procedurale de pe piata achizitiilor publice revine Ministerului Economiei Si Finantelor, prin departamentele sale specializate.

Controlul mai este asigurat de cãtre Curtea de Conturi, care este institutia supremã de audit pentru achizitiile publice.

Neîntelegerile Si litigiile apãrute în cadrul procedurilor de achizitii publice, dintre autoritãtile contractante Si ofertanti sunt solutionate de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Rolul Consiliului este sã solutioneze contestatiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului; el trebuie sã se pronunte asupra legalitãtii procedurilor Si operatiunilor autoritãtii contractante.

Achizitii publice – elemente comune

Pe piata de achizitii publice, în limitele legii, autoritãtile contractante sunt cele care fac regulile jocului. Odatã fãcute ele trebuie sã rãmânã neschimbate pe toatã perioada de desfãSurare a procedurii. Este optiunea ofertantilor dacã doresc sã se implice în joc acceptând aceste reguli. Nimeni nu va avea reguli optionale sau discretionare. Nimeni, în cadrul acestui joc, nu va beneficia de vreun avantaj. Este, de asemenea, optiunea ofertantilor de a renunta la joc în orice moment (de a nu mai depune ofertã, sau de a nu semna contract, considerat de ofertant dezavantajos).

Autoritãtile contractante trebuie sã stabileascã regulile de o asemenea manierã încât sã se asigure cã sunt suficienti ofertanti implicati Si cã respectã toate prevederile legale Si principiile de achizitii publice.

Bibliografie

1. Ordonanta de urgentã nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice Si a contractelor de concesiune de servicii aprobatã prin Legea nr. 337/2006, modificatã Si completatã prin Legea nr. 128/2007 Si OUG 94/2007 HG 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 30/2006, cu modificãrile Si completãrile aduse de 1.083/2007.

2. Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie publicã

3. Directiva Europeanã 17 / 2004 / CE

4. Directiva Europeanã 18 / 2004 / CE