ZILELE ORASULUI BÃLAN EDITIA A VIII-A

 

Avem plãcerea sã vã informãm cã în acest an Zilele Orasului Bãlan se vor tine în perioada 06 – 08 august 2010.

 

Toþi cei interesati sã participe cu activitãti cultural-artistice sau comerciale cu ocazia acestui eveniment, sunt invitati sã ne contacteze la sediul Primãriei Orasului Bãlan, sau la numerele de telefon: 0266/330.325 sau 0266/330.335.

 

Persoane de contact desemnate: Viceprimar, Nistor Imre (0727 528 381), Consilier Primar, Robert Kovacs (0728 289 074).

 

 

Cetatea de la poalele Hãsmasului,

Bãlan,
"Orasele nu sunt oare cãrti, frumoase cãrti împodobite de imagini, unde îti vezi strãmosii?"

  (Pierre Noziere)

 

1. Asezare geograficã
Orasul Bãlan este situat în perimetrul Nord-Estic al judetului Harghita, adicã în zona centralã a Carpatilor Orientali, la poalele Hasmasului Mare, la altitudinea nordicã de 46,30 grade si longitudine esticã de 25,44 grade.

Se aflã în imediata vecinãtate a comunei Sândominic, având acces la drumul national nr. 12 (Miercurea Ciuc - Gheorgheni). Miercurea Ciuc se aflã la 42 km, Gheorgheni se aflã la 19 km, (drumul inaccesibil circulatiei publice, oferã un traseu turistic de exceptie, drumetiile putând fi fãcute cu sãnii trase de câini).

Bãlanul, ca oras, se întinde pe firul râului Olt, pe o distantã de aproximativ 3 Km, relieful fiind alcãtuit dintr-un mic bazin înconjurat de alte forme de relief spectaculoase, munti si coline de un farmec inedit.

2. Clima
Clima este temperat - continentalã cu o microclimã foarte favorabilã. Se poate simti efectul terapeutic al pãdurilor; aerul este curat, rãsinos, bogat în fitoncide, având astfel un efect benefic asupra sãnãtãtii, fiind prielnic cãlãtoriilor de odihnã si relaxare.

Temperatura medie pe tot parcursul anului variazã în jurul valorii de 7 grade Celsius, iar iarna aceasta este între -10 si - 8 grade Celsius. Numãrul orelor însorite într-un an este de 1300-1400 ore, iar precipitatiile sunt în medie de 710-730 mm.

Datoritã muntilor si pãdurilor care înconjoarã depresiunea, numãrul zilelor în care bate vântul este scãzut, Bãlanul fiind o zonã linistitã din acest punct de vedere.

3. Relieful, structura geologicã
"Muntele si-acum ascunde
Între nouri fruntea lui;
Trãsnet când prin stânci pãtrunde,
Dintre stânci si-acum rãspunde
Vulturu-ngrijat de pui."

Substratul geologic este alcãtuit din roci sedimentar - cristaline, andezite, calcare si alte roci rezistente la eroziune. Pe aceste roci s-au format soluri brune acide, cu fertilitate scãzutã, improprii pentru culturile agricole si propice pentru pãdurile de molid care vegeteazã pe suprafete întinse.
Relieful este tipic de munte, cu o configuratie frãmântatã, versanti cu pante mari. Altitudinea variazã de la 850 m la nivelul orasului pânã la 1792 m în cel mai înalt punct al Masivului Hãsmas.

4. Reteaua hidrograficã
Reteaua hidrograficã este bine reprezentatã de râul Olt cu afluentii acestuia.
Regimul hidrologic anual este relativ constant, astfel cã pânã în prezent nu s-au înregistrat viituri torentiale, inundatii sau alte calamitãti naturale. În câteva locuri existã izvoare cu apã mineralã.
Vegetatia existentã fixeazã bine solul, astfel încât în mod obisnuit nu se produc ravenãri, eroziuni, alunecãri de teren, înmlãstinãri sau alte procese de degradare naturalã a solului.

5. Flora si fauna
În împrejurimile orasului Bãlan, pãdurile ocupã si acum suprafete întinse. Pãdurile existente sunt alcãtuite în cea mai mare parte din molid. În proportii ceva mai reduse se mai întâlnesc: brazii, laricele si paltinii. Specii întâlnite sporadic sunt aninul alb, aninul verde, salcia, rachita rosie, rachita alba, scorusul de munte.

Dintre plantele de o frumusete extraordinarã amintim: floarea de colt, sângele voinicului, tulichinã mirositoare, ghintura galbena, specii rare si ocrotite de lege. Din flora existentã o mare parte se preteazã utilizãrilor medicale, de exemplu: angelica.

În aceste pãduri vegeteazã si multe specii de ciuperci comestibile si fructe de pãdure. Dintre ciuperci enumerãm: hribi, gãlbiori, roscove , zbârciogi , diferite specii de Rusula. Arbusti fructiferi întâlniti sunt: zmeurul, afinul, merisorul, fragul.

Muntii, pãdurile si râurile oferã un habitat prielnic unei varietãti bogate de animale sãlbatice, din care se pot aminti: ursul carpatin, râsul carpatin, cerbul carpatin, capra rarã, cocosul de munte, bufnita, alunarul, drepnia neagrã, fluturasul de stâncã, pãstrãvul de munte.