Atestãrile documentare
despre aceastã zonã provin încã din secolul XIV, dupã cum dovedesc registrele comunei Sândominic, iar mineritul în regiune începe din sec. XVII, cu domnia lui Apaffy Mihaly (1661-1690). Spre sfârsitul secolului al XVIII-lea, zãcãmintele cuprifere de aici au devenit unele dintre importantele surse de metal ale monarhiei Austro-Ungare.
Bãlanul se desparte în 1825 de Sândominic si devine o colonie minierã de sine stãtãtoare (cu conducere localã proprie). În 1894 localitatea, din punct de vedere administrativ a fost retrocedatã comunei Sândominic si aceastã situatie s-a mentinut pânã în anul 1968, când, la o populatie de 15 mii de locuitori, localitatea a fost declaratã oras.
Actualmente orasul Bãlan are circa 10.000 de locuitori.
Parohia Ortodoxã Bãlan
Credinciosii români din Bãlan au apartinut, pânã în toamna anului 1972, bisericilor ortodoxe din Izvorul Muresului si Voslobeni. Din acel an, Episcopia Ortodoxã de Alba Iulia trimite în Bãlan pe inimosul ieromonah Serafim Mãciucã, vrâncean de origine. Se înfiinteazã, astfel, prima parohie ortodoxã, cu ajutorul Mitropoliei Ortodoxe a Sibiului. Pãrintele Serafim a construit la început o capelã de lemn, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", iar în 1976 a obtinut autorizatia de construire a unei biserici. La ridicarea ei, Patriarhul Justinian a contribuit cu suma de 90.000 lei.
În noiembrie 1978, biserica, având hramul "Sfintii Ierarhi Ilie Iorest si Sava Brancovici" si "Intrarea în bisericã a Maicii Domnului", a fost terminatã. Este ziditã în piatrã, pânã la glaful geamurilor si continuatã cu cãrãmidã perforatã pânã la boltile semicirculare. Are trei turnuri si e acoperitã cu tablã zincatã. Stilul arhitectonic este cel romantic. Pictura este în frescã, începutã în 1981 si terminatã în 1985 de pictorul Mihail Fordea si sotia sa. Biserica a fost binecuvântatã din anul 1985, spre a se putea sluji în ea, iar sfintirea a fost fãcutã de Emilian Birdas, episcop al Alba Iuliei, preot vicar Andrei Andreicut si consilier cultural Petru Plesa, la 20 august 1989.
În luna martie 1989 a fost instalat ca paroh preot Dumitru Panaite, care, cu sprijinul credinciosilor si cu ajutorul primit din partea Episcopiei, a fãcut ultimele finisãri în bisericã: policandre, vesminte, trotuar din beton împrejurul bisericii, constructii anexe etc. Din anul 1995, preotul Dumitru Panaite este si consilier bisericesc al Episcopiei Covasnei si Harghitei, membru al consiliului si adunãrii eparhiale si a Colegiului de redactie al publicatiei eparhiei, Graiul românesc.
Din anul 2001, la parohia Bãlan a fost încadrat preotul Teofil Tecuschi, transferat de la parohia Sâncrãieni. În anul 2001, cu sprijinul Episcopiei si al unor sponsori, casa parohialã a fost reparatã si modernizatã.
Comunitatea romano-catolicã din orasul Bãlan
Comunitatea din Bãlan odatã cu începerea exploatãrii zãcãmintelor de cupru la începutul secolului XIX, înfiinteazã parohia romano-catolicã proprie.
Din documentele "Scrisori Obligatorii" (Kotelezo Levelek) datate în anii 1826-1833, reiese cã comunitatea din Bãlan are bisericã, parohie scoalã si preot al comunitãtii, acestea fiind patronate de societatea minierã.
În anul 1827 în locul bisericii actuale se afla o capelã din lemn, în anul 1864 societatea minierã initiazã si începe construirea bisericii actuale, care este sfintitã de episcopul de Alba-Iulia, Fogarasi Mihaly, în anul 1869 astfel aceasta primind Hramul Nepomuki Szent Janos ocrotitor al bisericii.
Din documentatia scrisã si stampila aflatã în arhiva bisericii, reiese cã în anul 1943 existã o asociere a tinerilor catolici agrari (Katolikus Agrar Ifjusagi Legenyegylet) din Bãlan, totodatã o stampilã aflatã în arhiva bisericii atestã cã în anul 1943 în Bãlan exista o scoalã elementarã catolicã.
De la sfârsitul secolului XIX pânã în anul 1896, orasul dispunea de o parohie si paroh al comunitãtii, de la aceastã datã pentru circa 70 de ani comunitatea catolicã din Bãlan fiind pãstoritã de parohia din Sândominic.
Din anul 1968, odatã cu declararea Bãlanului ca oras se reînfiinteazã parohia romano-catolicã, iar împreunã cu dezvoltarea comunitãtii numãrul enoriasilor a ajuns sã atingã cifra de 4000.
Biserica romano-catolicã din Bãlan este o constructie în stil gotic si este declaratã ca fiind monument istoric.Comunitatea romano-catolicã pe parcursul anilor a fost pãstoritã de parohii:
| NR.CRT |
NUMELE SI PRENUMELE |
PERIOADA
|
| 1 |
Fejer Jozsef |
1876 - 1881
|
| 2 |
Mihaly Albert |
1881 - 1885
|
| 3 |
Papp Lorinc |
1885 - 1895
|
| 4 |
parohia din Sândominic |
1895 - 1940
|
| 5 |
Bartalis Tamas |
1941 - 1944
|
| 6 |
parohia din Sândominic |
1944 - 1968
|
| 7 |
Szilagyi Lorinc |
1968 - 1979
|
| 8 |
Fabian Zoltan |
1979 - 1990
|
| 9 |
Pal Antal |
1990 - 2005
|
| 10 |
Balint Emil |
2005 - prezent |
CONDUCÃTORII ORAªULUI
PRIMARI
| NR.CRT |
NUMELE SI PRENUMELE |
PERIOADA
|
| 1 |
LUCA DUMITRU |
1967 - 1968
|
| 2 |
ANDOR IULIU |
1968 - 1975
|
| 3 |
VODÃ CONSTANTIN |
1975 - 1980
|
| 4 |
POPA TRAIAN |
1980 - 1984
|
| 5 |
RUSU VIOREL |
1984 - 1987
|
| 6 |
DACÃU NICULAI |
1987 - 1989
|
| 7 |
RÁCZ ATTILA-ÁRPÁD |
1989 dec.- 1990 ian.
|
| 8 |
MARIN IOAN |
1990 - 1992
|
| 9 |
DORU ALEXANDRU |
1992 - 2000
|
| 10 |
MEREª MIHAI |
2000 - prezent |
VICEPRIMARI
| NR.CRT |
NUMELE SI PRENUMELE |
PERIOADA
|
| 1 |
LUCA DUMITRU |
1968 - 1970
|
| 2 |
ATOMEI COSTICÃ |
1970 - 1971
|
| 3 |
VODÃ CONSTANTIN |
1971 - 1075
|
| 4 |
MEZÕ LÁSZLÓ-JÁNOS |
1975 - 1977
|
| 5 |
PAP ANDREI |
1977 - 1986
|
| 6 |
MAGYARI CSABA |
1986 - 1987
|
| 7 |
PATAKI MIHÁLY |
1987 - 1989
|
| 8 |
DORU ALEXANDRU |
1989 - 1992
|
| 9 |
BAKK ZOLTÁN |
1992 - 1996
|
| 10 |
MARIN IOAN |
1996 - 2000
|
| 11 |
BREZOVSZKY GHEORGHE |
2000 - prezent |
SECRETARI
| NR.CRT |
NUMELE SI PRENUMELE |
PERIOADA
|
| 1 |
NAGY ELEMÉR |
1968 - 1971
|
| 2 |
TINCA GAVRIL |
1971 - 1975
|
| 3 |
BORDA IOAN |
1975 - 1991
|
| 4 |
TUZSON DEZIDERIU |
1991 - 1992
|
| 5 |
MEREª MIHAI |
1992 - 2000
|
| 6 |
ACRISTINEI OVIDIU |
2000 - 2004
|
| 7 |
MOLDOVAN MIHAI |
2004 - prezent |